Author Archives: Ina Curic

Picnic la pădure

Pădurea de la Nojorid unde mergem şi noi la grădiniţă şi joacă e foarte populară vara ca loc de picnic.

Asta a rămas in urmă vara aceasta. Toată liziera pădurii şi până la 50-80 de metri in interior este plin de …. daruri nedorite.

Dorim să reîncepem grădiniţa.

Ce strategii ar funcţiona oare, dar pe termen lung: empatie, ironie, ameninţare cu legea picnicului, rugăminte, cerere de ajutor?

Există o lege a picnicului, in primă instantă ar ajuta să fie implementată cu ameninţarea amenzii până ajunge din urmă şi conştiinţa că suntem responsabili de tot de facem şi lăsăm după noi.

Ce adaptăm la noi?

Ca abordare inovatoare în educaţie, şcoala naturii-şcoala în pădure a început in anii 50 în ţările nordice. În ultimii 15 ani Marea Britanie şi Canada iniţiativele de acest gen au luat amploare, organizându-se  reţele, asociaţii, conferinţe internaţionale. Există in limba engleză multe idei pentru activităţi în natură, ghiduri de activitate pe anotimpuri. ( Vezi secţiunea resurse pentru linkuri către diverse materiale utile).

Fiecare ţară şi reţea are o abordare mai mult sau mai puţin specifică, lipsind o abordare unitară sau coerenţă chiar în interiorul aceleiaşi ţări. De la fiecare avem de învăţat pentru a vedea cum şi ce putem adapta pentru România, unde deficitul de natură la copii este mai mic în general chiar dacă învăţământul de stat nu oferă prea multe oportunităţi de joacă şi studiu în natură. Două abordări, foarte succint:

Abordarea daneză

10% din grădiniţele din Danemarca au program de tipul şcoală în pădure după care copiii se adaptează foarte bine la învăţământul de stat în şcoala primară deoarece şi-au răspuns nevoilor de mişcare şi dezvoltare socio-emoţională în mediul de pădure la grădiniţă.

Curricula pedagogică urmăreşte ariile de dezvoltare standard care se suprapun parţial peste cele din România. (Natura şi fenomenele naturale sunt incluse, spre deosebire de şcoala engleză).

  • Exprimare culturală şi valori
  • Dezvoltare socială să coopereze şi să se asculte reciproc
  • Dezvoltare personală integrală: stima de sine, incredere in sine, ce pot face, ce-mi doresc?
  • Dezvoltare limbaj: folosirea limbajului corpului, mimă şi volcabular crescut
  • Corp si mişcare: deprineri motorii grosiere şi fine, provocări şi dezvoltare senzoriale
  • Natura şi fenomene naturale

Pe lângă un pedagog principal care lucrează cu copii constant, persoana care susţine activitatea educativă în natură nu necesită formare obligatorie în pedagogie, fiind suficiente pasiunea şi interesul pentru natură şi educaţie in aer liber.

Danezii au o abordare relaxată în legătură cu siguranţa în pădure, relaţiile cu părinţii sau activitatea educativă care lasă multă libertate de explorare copiilor. Cuvântul cheie este încrederea la nivel de comunitate, între educatori şi părinţi.

Toate grădiniţele -care au şi spaţii in interior -au o canapea şi o practică de făcut pâine zilnic pentru a le oferi copiilor asocieri cu comfortul de acasă.

Abordarea engleză

În Anglia scopul principal al şcolii în pădure este dezvoltarea socio-emoţională, nesuprapunându-se

3 reguli: grija faţă de mine, ceilalţi şi natură.

decât tangenţial pe educaţie de mediu – doar dacă există interes specific din partea copiilor sau este calificat pedagogul. Toate activităţile educative la pădure se circumscriu scopului principal. Formarea ca pedagog pentru şcoala în pădure implică pregătirea unui portofoliu academic riguros pe lângă formări practice.

Englezii sunt foarte preocupaţi de siguranţa în pădure şi de cadrul legal în care operează, pedagogii lucrează doar acoperiţi de asigurare atât personală cât şi pentru locul de desfăşurare al activităţilor.

Abordarea este in general neprietenoasă cu riscurile, luându-se multe măsuri de siguranţă şi asigurări formale în caz de accidente. Risc şi protecţie faţă de risc sunt cuvinte cheie.

Deşi este încă cel mai populară pentru grupuri de grădiniţă, în Anglia metodologia a fost testată cu mult succes cu copii de toate vârstele, inclusiv adolescenţi, copii cu dizabilităţi sau care au probleme de disciplină in şcolile obişnuite.

Regulile de conduită folosite pe inţelesul copiilor sunt simple şi clare: grija faţă de natură, grija faţă de ceilalţi şi grija faţă de natură.

Oradea

Cum te simţi azi? Inteligenţă emoţională dis de dimineaţă!

În iniţiativa pilot de la Oradea combinăm pedagogia Waldorf cu abordarea daneză şi cea engleză de şcoală în pădure. Vedem educaţia de mediu ca parte integrantă din activitatea pedagogică, învăţându-i pe copii despre plante, arbori, animale şi interacţiuni in eco-sistem. Pentru noi şcoala in pădure ca pedagogie şi loc de desfăşurare oferă un potenţial integrator şi pentru alte abordări alternative.

  • Lucrăm cu cele trei reguli simple de grijă faţă de natură, grijă faţă de ceilalţi şi grijă faţă de natură.
  • Folosim cu rezultate foarte bune comunicarea empatică şi abordarea paşnică a conflictelor.
  • Educaţia emoţională este esenţială pentru a deveni literaţi în ceea ce se intâmplă in interior, dezvoltând vocabularul şi inţelegerea dincolo de cele două extreme obişuite ale sentimentelor („bine” si „rău”).
  • Fiecare sesiune începe cu o conectare la sentimente (de unde inferăm nevoi speciale de avut în atenţie peste zi), ajutându-ne de simboluri.
  • Pe parcurs urmăm ritmul Waldorf inspiraţie-expiraţie, joc sau cântec structurat cu explorare liberă şi joacă nestructurată. Lăsăm copiilor foarte multă libertate de mişcare şi explorare, consolidând observaţii şi cunoştinte despre interacţiuni in mediu de la o sesiune la alta. Intervenţia pedagogului este minimă în joaca nestructurată – fiind rezervată pentru intervenţie in conflicte  care oferă, de altfel, multe momente pedagogice de reiterat regulile şi valorile cu care operăm.
  • Cercul de final al activităţii include reflecţie şi apreciere a activităţii în care copii sunt incurajaţi să exprime experienţele atît pozitive cât şi negative (legate in special de conflictele dintre ei).

Tabără de familie

… cu şcoală în pădure
“Copii nu sunt o distragere de la  munci mai importante. Ei sunt cea mai importantă muncă.”
John Trainer
Potenţialul şcolii naturii / şcolii in pădure este de a oferi un cadru integrator pentru mai multe abordări educative deosebite. Mai mult decât atât insă, uitându-ne la nevoia copiilor de a petrece timp de calitate ÎN familie, natura este un loc ideal de a ne juca, explora şi creşte împreună.
În iulie, am mers cu Şcoala in Pădure la tabăra de  constructii ecologice organizată de Coliba Verde  tocmai pentru a contribui la un eveniment deosebit care invită famillile  să petreacă timp, să înveţe şi să se bucure împreună de ceea ce înseamnă un mod de viaţă sănătos şi ecologic. Janos Nemeth şi familia sa oferă un spaţiu deosebit pentru astfel de co
nectare.
16 copii cu vârstele intre 3 si 13 ani au devenit fani de şcoală în pădure din prima zi.

Într-un program foarte relaxat de tabără, am combinat:
* activităţile educative clasice la pădure (explorare, construcţii, joacă, artă)
* comunicare empatica,
* cerc de apreciere zilnic la focul de tabără
* şi joacă cu rezolvare de conflicte.
Multe ciocniri mari si mici  ne-au dat multe ocazii de conectare şi traducere a emoţiilor negative în nevoi de negociat.
                                                                     
 “Nu  am ştiu că şi alţi copii ştiu să-şi ceară iertare”. Participant, 5 ani
De ce un asemenea concept de tabere comune părinţi-copii este valoros?
* părinţii şi copiii au ocazia să petreacă timp de calitate impreună, învăţând lucruri noi şi lucrând ca echipă
* pot observa alte dinamici familiale şi schimba experiente despre provocari similare in crestere şi educaţie
* amestecarea grupelor de varste aduce beneficii tutoror – cei mai mari pot fi modele ajutandu-i pe cei mici şi în acelaşi timp observa şi  reînvăţa din spontaneitatea acestor
A fost suficient sa practicam zilnic apreciere – conectare la sine si ceilalţi reflectând asupra zilei- ca să vedem deja progrese în claritatea exprimării atât a lucrurilor pozitive cât şi negative.
Formarea unui obicei nou care creşte inteligenţa emoţională poate fi atât de simplă de început.
E nevoie de practica desigur – creierele sunt in formare şi restructurare constantă dacă sunt hrănite conexiunile sănătoase, echilibrante.
          Povestea despre grădinărit interior cu udarea seminţelor de fericire a fost jucată cu succes. Stropitoarea ajută atât pentru seminţele din inimă cît şi pentru cele din grădină:o) De noi depinde ce seminţe ingrijim.

2 ani de grădiniţă în pădure

 

Am încheiat cu o notă de sărbătoare doi ani de grădiniţă în pădure.

Din octombrie 2015 am avut un grup de 8 copii (+/-) care au participat o dată pe săptămână la programul de grădiniţă în pădure în Oradea.

În 16 iunie, am încheiat cu:

+ reflecţie prin tablouri cu artă de pădure (continuând o serie de activităţi de construcţie cu elemente naturale cu mare implicare şi entuziasm)

+ „paşapoarte” de întors la pădure: brăţări făcute din păr de zâne găsite pe copaci

+  piticii (care apar magic şi ne aduc poveşti) la care le-am construit căsuţe.

Oh, şi am observat cel mai mare grup de rădaşte văzut vreodată: 8. Aveau şi ele ceva

Căsuţe pentru pitici şi paşapoarte de pădure

sărbătoare!

Am început cu un grup de copii între 2 şi 7 ani ( cel mai mic participant la program de 1,8 ani în 2015).

Pe lângă bucuria enormă a copiilor de a alerga şi explora neîngrădiţi, sunt evidente multe progrese în timp în ceea ce priveşte:

  • deprinderile motorii grosiere şi fine (stimulare senzorială mare)
  • evaluarea riscurilor (în ce copaci mă pot urca singur, unde am nevoie de ajutor?)
  • practicarea regulilor de apartenenţă la grup/comunitate (reguli de conduită care au în centru grija faţă de sine, ceilalţi şi natură; deplasarea împreună ca grup în funcţie de ritmul celui mai încet; regrupare)
  • abilitatea de a-şi exprima şi recunoaşte emoţiile (practicăm comunicarea nonviolentă)
  • dezvoltarea limbajului (multe cuvinte pentru realităţi noi la pădure)
  • lucrul şi colaborare in echipă (de la joacă şi explorare la activităţi complexe de construcţie în natură; cei mari integrându-i şi ajutând pe cei mici)
  • învăţarea de plante din flora spontană şi la ce sunt folositoare (ex. Pătlagina la înţepături şi răni)
  • recunoaşterea şi observarea copacilor (frunze, ghinde)
  • împrietenirea cu orice fel de vreme (când plouă e perfect pentru explorat bălţi şi jucat în noroi, când ninge pentru îngeri de zăpadă).

Tablou de pădure

Fiind expuşi la libertatea de explorare în natură, copiii au început să exprime clar în timp nevoia de libertate şi ieşiri afară şi la grădiniţele obişnuite.

Ştiind că se poate şi altfel, copiii au început să exprime: “sala de clasă este minusculă”,  “o oră pe zi nu e suficient să stăm afară”, “în parc nu e acelaşi lucru ca la pădure”, “când mai mergem la pădure?”.

 

E important să le dăm o alternative reală în ce priveşte o pedagogie a libertăţii.

Altfel, cum vor şti cum arată soarele dacă nu văd decât umbrele pe pereţii peşterii?

 

Deci, când ieşiţi la pădure?

La cât mai multe ieşiri şi învăţare în natură!

 

Dincolo de vină, ruşine şi pedeapsă -Educaţie în parteneriat

Cum facem asta? Vezi ghidul practic cu exemple de pus pe frigider pentru referinţă!

La Şcoala in Pădure şi acasă unii dintre noi nu folosim conceptele de ruşine, vină, pedeapsă – proptele ale sistemului de dominaţie – in fond.

Nu este însă suficent.
Educaţia este un proces constant şi o responsabilitate de comunitate.
Avem nevoie să ne sprijinim unii pe alţii altfel suntem in dezbatere şi conflict continuu.
Iar rezultatele sunt compromisuri mari si mici pe care le facem constant cu sistemul dominant manifestat de prieteni, bunici, alţi părinţi, educatori, oameni de pe stradă chiar.
Putem să ne oprim pentru a reflecta conştient ce dorim să avem cu adevărat in educaţia copiilor noştri?
Tentaţia de a impune- mai mult sau mai puţin subtil- puterea şi controlul in calitate de părinţi şi educatori este foarte mare având in vedere:
* sistemul dominant actual
* şi principiile/practicile cu care am crescut şi noi la rândul nostru (deci pilotul automat, subconştient).
Cea mai scurtă cale pentru a rezolva provocări pe termen scurt şi a sabota relaţii pe termen lung.

Danny Silk vorbeşte, din perspectivă creştină, de relaţii de tipul camion galben – camion roşu. Imaginea este elocventă. Un camion urias galben striveşte unul mic roşu.  Avem nevoie, spune el, de tehnici, metode, sisteme care să răspundă greşelilor copiilor noştri in moduri in care să creeze iubire şi nu frică.

La şcoala în pădure facem, prin urmare, multe exerciţii de traducere din

  • limba şi şcoala veche bazată pe impunere, dominaţie, control, violenţă, pedeapsă-recompensă, judecată, vină, ruşine

in

  • limba asociată timpurilor noi in care ne dorim cooperare, parteneriat, ajutor reciproc, siguranţă emoţională, incredere în bunăvoinţa şi bunătatea esenţială a tuturor.

Care este abordarea noastră faţă de disciplină?

Lucrăm cu nişte principii in practică. Intenţia este să avem constantă fără rigiditate.

Ai aici  fişa de pus pe frigider, pentru reamintire şi resursă de impărţit cu bunici, mătuşi, educatori care se ocupă de copiii noştri.

Avem câteva influenţe de la neuroştiinţe pe înţelesul părinţilor la abordări de comunicare empatică şi transformare de conflicte.

Cel mai important lucru este abordarea şi atenţia individuală acordată fiecărui moment cu potenţial educativ sau de tensiune, şi fiecărei persoane pe care o intâlnim in locul in care este in acel moment.

Un proces de a ne reintoarce in prezenţă şi conştienţă, aici şi acum, când e necesar.

Închei cu o întrebare din Krishnamurti pentru a păstra reflecţia deschisă:

“Un educator bun – care se ocupă de un număr mic de elevi- are oare nevoie de un regim de asuprire, intitulat politicos”disciplină”?”

Ajută să ai fişa asta cu exemple practice la vedere? Ai completa ceva? Dacă ai alte exemple, contribuie la conversaţie!

 

Ina Curic

pedagog pentru educaţia în natură

şi părinte de copii participanţi la grădiniţa în pădure

 

Recomandări pentru părinţi şi educatori

*Yellow truck -Red truck Relationships – Danny Silk

* Despre Educaţie/ J.Krishnamurti; Editura Herald
* Uşor de iubit, greu de disciplinat/ Becky Bailey; Editura Aramis

* Părinte conştient/ Shefali Tsabary; Editura Trei

* Parentaj sensibil si inteligent. Să ne inţelegem pe noi înşine, pentru a creşte copii fericiţi/ Daniel J. Siegel, Mary Hartzell; Editura Herald

* Creierul copilului tău. Douăsprezece strategii revoluţionare de dezvoltare unitară a creierului copilului tău/ Daniel J. Siegel, Tina Payne Bryson;  Editura Herald

Formare pe pedagogia școlii in pădure

Primăvara ne cheamă pădurea!

Și o formare pe pedagogia școlii in pădure care începe la Cluj Napoca in 11 si 12 martie. Felicitări echipei de la Centrul Educational Stejarul Pitic care ne cheamă la Cluj!  Ei aduc in România un facilitator de la Inside-Out-Nature, Danemarca, o țară cu tradiție lungă in ce privește școala in natură.

Va fi o oportunitate excelentă să ne cunoaștem, părinți și pedagogi interesați de școala naturii/ școala in pădure, pentru a vedea cum ne putem sprijini si avansa împreună la noi această agendă educativă.

Ne bucurăm mult că există un interes tot mai larg și la noi pentru această pedagogie care are un potențial integrator superb pentru diferite alternative educaționale.

Mai multe detalii despre eveniment, aici!

 

 

Ne votezi? Școala în Pădure in competiție de proiecte

 

Intre 23 noiembrie si 1 decembrie 2016,  Școala in Pădure este proiect inclus in competiție spre finanțare in cadrul inițiativei Idei din Țara lui Andrei.

Ne acorzi votul tău? Și încrederea că prin acțiune comună putem schimba sisteme și crea alternative educaționale mai sănătoase și mai eficiente pentru copiii noștri?

OLYMPUS DIGITAL CAMERA

Școala in Pădure. Zi deschisă, Oradea, mai 2016

Prin educație integrală în natură nu ne propunem doar o alternativă educațională de sfârșit de săptămână care să ofere activitate specială, intr-adevăr, dar care să ia din puținul timp de familie pe care copiii și părinții îl au împreună.

Viziunea extinsă este de a crea o școală cu normă întreagă care folosește natura la potențialul ei pedagogic maxim și care se desfășoară în mare parte in natură.

Mai mult, ne propunem să aducem împreună părinți, educatori și copii intr-o abordare integratoare care pune in discuție separația, fragmentarea și ierarhia tipice in educația formală și nu numai din România.

 

children-using-technology-foto-pc-slp-somerset-gov-uk

Foto PC slp.somerset.gov.uk

Majoritatea copiilor și tinerilor din România nu sunt expuși la natură și la stimulii educaționali pe care natura îi poate oferi, inclusiv la înțelegerea rolului pe care oamenii îl au in distrugerea și respectiv protejarea naturii.

Copiii din numeroase țări cu infrastructură tehnologică dezvoltată petrec tot mai mult timp în fața televizorului și calculatorului, în detrimentul mișcării în aer liber. În timp, aceasta are consecințe negative asupra dezvoltării inteligenței socio-emoționale și     motrice.

Aprox. 85% dintre copiii din România cu vârste  între 5 și 16 ani și cu acces la internet petrec online, în medie, peste 5 ore pe zi pe rețelele sociale.

 

Vedem “Școala în Pădure”  drept concept inovator de educație în natură și cadru integrator pentru comunitatea interesată de abordări pedagogice alternative (pedagogii alternative, școlarizarea acasă, scolarizare liberă).

În cadrul Asociației Gata Oricând Oradea, ca pedagogi și părinți, am testat cu success abordarea de Școală în Pădure timp de o zi pe săptămână între octombrie 2015 și mai 2016 cu un grup pilot de zece copii pe ramura de vârstă 3-7 ani (“Grădinița în Pădure”).

In mai 2016 am oferit comunității orădene extinse o zi deschisă cu activități la pădure pentru aprox 80 de adulți și copii cu vârste cuprinse intre 2 si 14 ani.

Toți participanții la program au exprimat interes pentru continuarea și aprofundarea imersiunii in activități de tipul Școală in Pădure ca alternativă la educația formală disponibilă.

Ca să putem oferi acest serviciu educativ unei comunități extinse și în cadrul unui program prelungit, avem nevoie de sprijinul vostru.

Votează-ne proiectul spre finanțare in competiția lansată de Idei din Țara lui Andrei! 

30% din punctaj este dat de votul publicului.

Propunem in continuare extinderea testării pilot incepute in 2015 și scalarea ei la o audiență regională și națională.

Multumim!

Vă așteptăm la pădure!

Zi deschisă la Școala în Pădure

 

Sărbătoare de Mai: Educație integrală în natură

Dragi prieteni ai naturii, 

 

La Sâmbătă, 28 mai, între orele 9.30 si 13.00 vă propunem o zi deschisă de activități în natură în cadrul proiectului pilot de Școală în Pădure.

La Școala în Pădure practicăm o abordare educațională integrată care combină filosofia și metodologia școlii în pădure cu pedagogia Waldorf, comunicarea nonviolentă și principiile educației necondiționate.

În octombrie 2015 am început la Oradea un proiect pilot de educație integrală în natură pentru grupa de vârstă 3-7 ani, folosind o dată pe săptămână pădurea ca spațiu pedagogic.

În luna mai vă invităm la pădure  pentru a sărbători 8 luni de proiect în desfășurare.

Vă invităm în cadrul de poveste al pădurii pentru o serie de activități de explorare și aventură în aer liber.

Deschidem cercul și altor părinți și copii interesați să ne cunoască și să participe la activitățile noastre.scoala in pad primavara

Totodată vom împărtăși planurile noastre de dezvoltare a programului pentru care căutăm sprijin și colaborare.

 

Din program:

10.00 Cerc de conectare (părinți și copii)

10: 15 -11.45 Ateliere educative și de explorare a naturii ( pentru copii)

10: 15 -11.45 Reflecție și împărtășire experiențe pe programul de grădiniță in pădure si planuri de viitor (pentru părinți)

11.45 Gustare (aduceți gustări pentru copii și apă)

12.15 Cerc final cu muzică și voie bună (părinți și copii)

 

Întâlnirea la 9.30 este la Foișorul din pădurea de la capătul străzii Gh. Doja, Oradea.

Participarea la eveniment este gratuită și necesită înscriere aici! 

Vă rugăm să vă înscrieți pentru a ne da și primi mai multe detalii în legătură cu acest eveniment!

Vă așteptăm cu drag și multă bună dispoziție!

 

Echipa Școlii in Pădure