“Copacii fac mizerie”, spun oamenii, mai ales toamna. Aţi auzit-o şi pe asta? Nu am găsit încă nici o pădure fără urme că oamenii au trecut pe acolo şi au… uitat diverse lucruri utile care, abandonate, devin mizerie.
Oare ce-ar putea spune copacii despre oameni? Pentru asta cartea lui Peter Wohlleben “Auzi cum vorbesc copacii?” (Editura Publica) este nepreţuit de savuroasă şi educativă. Este în special concepută pentru copii de peste 6 ani, dar interesantă de la 4 ani la 99+. Pe testate. Cei de toate vârstele care nu au trecut pe la Şcoala în pădure pot afla o mulţime de lucruri fascinante despre lumea naturală care are atât de multe lecţii pentru conştiinţa umană.
Începe şcoala. Iată un manual auxiliar posibil pentru orice clasă primară pentru a-i atrage pe copii in lumea fascinantă a naturii, şi a învăţa rapid lucruri interesante şi utile pe care şi le-ar putea aminti cu uşurinţă toată viaţa.
O carte foarte versatilă, care pe lângă informaţii şi prezentate jucăuş, cu factor de uimire inclus, are secţiuni esenţiale în orice fel de educaţie pentru că invită la reflecţie şi experimentare: “Ghicitori”, “Experimentează” şi “Încearcă şi tu”.
Nici nu îţi dai seama că înveţi, de fapt. Apoi vrei mai mult. Apoi pui întrebări, încerci, iţi aminteşti foarte uşor lecţia. Nu este ăsta visul oricărui dascăl?
Desigur noi mergem la Şcoala în Pădure şi suntem deja convertiţi la natură. Cu cartea asta însă pădurea vine în casă, şcoală, inimă. O carte care dacă n-ar exista ar trebui scrisă de urgenţă. Din fericire e aici:o) “Auzi cum vorbesc copacii” e cel mai frumos cadou de dăruit copiilor pentru a explora impreună minunile pădurii. Merge direct la inimă, creând o conectare fantastică cu lumea naturală prin informaţii jucăuşe, ghicitori şi mai ales secţiune de experimentare în natură. Învăţarea prin acţiune e cea mai durabilă în timp şi distractivă in sensul cel mai bun al cuvântului. Distracţia pe care o revendicăm în educaţia care a devenit atât de serioasă că încovoiae umerii micuţilor din clasa I.
O carte manual-distractiv superbă pentru orice copil, esenţială în orice bibliotecă de familie şi şcoală. Un exemplu minunant despre cât de mare uimire, bucurie şi invăţare uşoară poate fi adus în educaţie, chiar formală. Cu asemenea resurse educative, graniţa dintre formal şi non formal devine ceva mult mai fluid şi natural. Şi dascălii ar avea de aici multe de învăţat, savurat şi conectat cu orice alte materii unde se aplică.
Publica chiar aduce idei bune. Mai aduce şi alte cărţi superbe despre sistemul educativ despre care vom reveni pentru că sunt pur şi simplu prea bune să nu le folosim.
Despre pădure însă, mai sunt două pentru adulţi de ancorat fascinaţia faţă de natură.
Atenţie, însă! Sunt periculoase. Nu mai poţi fi acelaşi după ce intri in lumea atât de frumos prezentată a pădurii şi înţelegi cum totul este viu şi inteligent, relaţiile complexe în eco-sistem şi responsabilitatea noastră de grijă.
Va deveni atît de natural să dai mai departe din admiraţia, fascinaţia şi bucuria de a fi pur şi simplu o parte armonioasă a naturii.
“Auzi cum vorbesc copacii. O drumeţie scurtă în inima pădurii”. (Publica, 2018)